Topliţa, 4 iunie 2011
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român
Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita
APEL
pentru solidaritatea întregii societăţi româneşti cu românii din judeţele Covasna şi Harghita
Vineri, 3 iunie 2011, în sala mare a Casei de Cultură din municipiul Topliţa, jud. Harghita a avut loc adunarea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita. La adunare au participat astrişti din cele două judeţe, conf. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Comitetului Central al Asociaţiunii ASTRA, precum şi numeroşi invitaţi, în rândul cărora s-au aflat: deputaţii Mircea Duşa şi Vasile Gliga, ing. Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa şi majoritatea primarilor comunelor din bazinul Topliţei, conducerea despărţămintelor Tg. Mureş şi Reghin ale ASTREI, preoţi, profesori, membrii ai altor asociaţii culturale româneşti din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Adunarea s-a desfăşurat sub semnul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea ASTREI şi marcării a 100 de ani de la adunarea generală a Despărţământului Reghin al ASTREI, eveniment care a avut loc la Topliţa, la data de 3 iunie 1911. Conform prevederilor statutare, adunarea a aprobat raportul de activitate pe anul 2010, prezentat de preşedintele despărţământului prof. Constantin Costea, raportul Comisiei de cenzori prezentat de prof. Doru Dobreanu, programul de activitate şi planul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011. A fost ales un nou comitet de conducere al despărţămânului format din: prof. dr. Luminiţa Cornea – preşedinte, prof. drd. Costel Cristian Lazăr – primvicepreşedinte, prof. Dorina Drăghici Moraru şi Constantin Costea – vicepreşedinţi, învăţătorea Olga Gheorghincă – secretar şi alţi şase membrii. La finalul adunării, ansamblul folcloric Izvoraşul din Gălăuţaş a prezentat un frumos program de cântece şi dansuri româneşti specifice zonei etnografice locale.
Pe lângă problemele vizând promovarea culturii şi solidarităţii româneşti, de către cercurile ASTRA din judeţele Covasna şi Harghita, participanţii la dezbateri au evidenţiat faptul că, ultimele evoluţii, precum: deschiderea la Bruxelles a unei „reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc”, aplicarea unei strategii care urmăreşte înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub forma colaborării dintre „autoguvernările locale” din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, afişarea ostentativă a comportamentului de „stat în stat”, iniţierea şi organizarea de către autorităţile locale de evenimente publice culturale sau de altă natură exclusiv pentru minoritatea maghiară, inversarea raportului constituţional dintre limba română şi limba maghiară în inscripţiile publice, sunt certitudini care vin să consacre un statut de facto aşa-zisului ţinut secuiesc şi care, în anii următori, sub presiunea maghiară şi pe fondul slăbiciunii autorităţilor române poate să devină de jure o entitate distinctă faţă de Statul Român.
Din multitudinea aspectelor vizând nerespectarea legilor şi a prevederilor Constituţiei, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea populaţiei româneşti în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, au fost prezentate fapte care atentează la dăinuirea românească în această parte de ţară, precum:
În judeţele Covasna şi Harghita, continuă practica condiţionării ocupării posturilor în administraţia publică, altele decât cele prevăzute de lege, (practică generalizată şi la unele societăţi comerciale) de cunoaşterea limbii maghiare.
În majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ş.a., din judeţele Covasna şi Harghita, nu este încadrat niciun funcţionar român (ex. bibliotecile judeţene, casele municipale de cultură, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale ş.a.).
Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe. Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice ş.a. prezintă caracterul monoetnic al judeţelor respective, făcând abstracţie de istoria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă.
Volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut secuiesc”.
Nu sunt respectate, în majoritatea cazurile, prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şcolile mixte.
Nu sunt aplicate prevederile legale privind respectarea limbii române ca limbă naţională; site-urile majorităţii primăriilor şi a unor instituţii publice sunt redactate numai în limba maghiară; inscripţionarea străzilor şi a denumirii unor instituţii şi societăţi este făcută, mai întâi în limba maghiară, cu litere mari, şi apoi în limba română cu litere mici; afişele şi programele unor manifestări culturale, ştiinţifice şi civice, finanţate din fonduri publice, sunt redactare numai în limba maghiară; se extinde modalitatea de întocmire a documentelor şi a corespondenţei oficiale între autorităţi şi instituţii publice în limba maghiară.
Este continuată practica discriminărilor faţă de finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti de către consiliile judeţene Covasna şi Harghita şi de către majoritatea consiliile locale din cele două judeţe.
Continuă adoptarea unor hotărâri ale consiliilor municipale şi orăşeneşti de schimbare a denumirii ultimelor străzi care mai poartă numele unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale.
S-a reafirmat faptul că, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii
efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR.
De aceea, participanţii la Adunarea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita adresează autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, următoarele solicitări:
Cerem ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric inferiori de către autorităţile locale.
Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi definirea Statutului Român ca stat multinaţional.
Solicităm Parlamentului să respingă legea privind regionalizarea României, în forma propusă de UDMR.
Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi legilor ţării referitoare la respectarea limbii române ca limbă naţională, respectarea simbolurilor şi valorilor româneşti, combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, inclusiv a celor care exprimă dispreţ pentru însemnele României.
Cerem eliminarea practicilor discriminatorii de promovare şi finanţare a proiectelor de dezvoltare a localităţilor româneşti şi ale asociaţiilor culturale româneşti, de către consiliile judeţene şi locale din judeţele Covasna şi Harghita. Reînnoim solicitarea de a se asigura finanţarea, de la bugetul central, a proiectelor asociaţiilor culturale româneşti din aceste judeţe.
Cerem organelor în drept, să interzică activitatea unor organizaţii extremist-separatiste care deşi nu sunt înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea etnică a zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, sub denumirea aşa-zisului „ţinut secuiesc”.
Reînnoim aplelul nostru la solidaritatea întregii societăţi româneşti, deoarece opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că probleme
precum separatismul, izolarea, a două limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.
În numele Comisiei de redactare a comunicatului,
Dr. Ioan Lăcătuşu
Sa fiti iubiti!
