Str. Blănari
nr. 23, et. 2, sector 3, București, cod 030061, România
comunicareanrm@gmail.com
COMUNICAT
DE PRESĂ
Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei - ANRM a luat
act de discuțiile care au avut loc în ultimele zile pe scena politică despre
rolul Casei Regale în societate.
Deplângem faptul că aceste conversații au loc abia după
decesul Regelui Mihai, nu și în timpul vieții Majestății Sale, care nu a mai
avut astfel șansa să revină pe tronul de pe care a fost alungat.
Observăm
că principalele partide parlamentare văd în monarhia constituțională un sistem
de guvernământ care poate asigura stabilitatea pe termen lung a României, așa
cum s-a întâmplat între 1866 și 1947.
Amintim
că principalul motiv al liderilor politici de acum 151 de ani pentru adoptarea
monarhiei constituționale a fost tocmai rolul de arbitru, de mediere și de
unificare pe care l-a avut Coroana, în contextul unei societăți mereu
fragmentată și agitată.
Salutăm
faptul că actorii politici vor să informeze românii în legătură cu avantajele
monarhiei constituționale, în comparație cu actualul sistem semi-prezidențial,
înainte de un eventual vot pentru schimbarea formei de guvernământ.
Totuși,
atenționăm asupra unui referendum pripit, în care românii să aleagă între
monarhie sau republică. Din punctul de vedere al ANRM, acest gest nu este unul
de dorit. De aceea, propunem clasei politice o strategie în cinci pași pentru
restaurarea monarhiei:
1. Un act nul: Parlamentul
constată nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I din 30 decembrie
1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură
parlamentară” de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele
constituţionale în vigoare la acel moment.
Constituţia
Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată de abia la….8
decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea
actualei constituţii. Se constată continuitatea între actul ilegal
din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent.
2. Revenirea
în legalitate: Parlamentul devine Adunare Constituantă,
revizuieşte Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie
1947) şi adoptă varianta revizuită, pe care o supune aprobării populare. La
reviziure recomandăm să se țină cont și de Normele Fundamentale ale Familiei
Regale ale României, așa cum au fost ele date de Regele Mihai.
3. Voinţa
naţională: Constituţia este validată prin referendum
naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia
constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii
monarhice?”. Nevalidarea referendumului permite Adunării Constituante
să propună o nouă constituţie republicană.
4. Suveranul
legitim: Parlamentul constată că, potrivit Constituţiei,
M.S. Margareta, fiica cea mare și moștenitoarea desemnată a Regelui Mihai, este
Regina României.
5. Voinţa
regală: M.S. Margareta prezintă Parlamentului noul Statut
al Casei Regale a României şi Parlamentul îl aprobă.
Sfătuim
decidenții politici să trateze cu maximă seriozitate chestiunea revenirii la
monarhia constituțională și considerăm oportună implicarea cultelor religioase
în discuții. Această schimbare poate fi temelia unui proiect de țară pe termen
foarte lung, așa cum a fost și acum 151 de ani.
În plus,
informăm că România nu este singurul stat care a trecut prin regimuri
dictatoriale și care privește monarhia ca pe un factor de stabilitate. Serbia,
Georgia, Albania, Bulgaria și Brazilia au discuții serioase, la nivelul
întregii societăți, despre restaurarea monarhiilor. Privim cu încredere la
Spania, o țară care s-a transformat miraculos după sfârșitul dictaturii Franco
grație rolului stabilizator al Coroanei spaniole.
Parlamentul nu trebuie să ia noua Constituție de
la zero, ci de la 1923!
Alianța Națională pentru Restaurarea
Monarhiei
Valentin Lungu Vicepresedinte
