luni, 9 ianuarie 2017

Dilema lui Victor Ciorbea - Avocatul Tuturor sau Avocatul Poporului


Cazul Ciorbea (AP - Avocatul Poporului) imi lasa un gust amar.
Se pare ca Avocatul Poporului reprezinta poporul care a votat masiv rosu si nu mai e Avocatul Tuturor.
Dar ce este Instituția Avocatul Poporului? Conform www.dreptonline.ro

Avocatul Poporului. Definitie termen juridic


Dictionar juridic


Avocatul Poporului
Definitie: Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice. 

In activitatea sa, avocatul poporului este independent fata de orice autoritate publica. In exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autoritatilor publice. 

Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu il poate obliga pe avocatul poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale. 

Avocatul poporului este numit de Senat pe o durata de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reinnoit o singura data. 

Institutia Avocatului Poporului este reglementata de Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului



Azi ne lovim de încercarea de modificare a legii care interzice celor cu dosar penal, probabil pe termen nelimitat (nespecificat azi), sa acceada in functii guvernamentale. Este ciudat faptul ca aceasta lege se aplica, de exemplu, pentru functia de prim-ministru dar nu si pentru functia de președinte al Senatului și al Camerei Deputatilor care este al 2-lea, respectiv al-3-lea om in stat. Cum vad eu lucrurile:

1.Contestam legea pe pretextul ca Dragnea nu poate fi PM dar poate fi șef de camera(o afirmație pertinenta si corecta, încercând a extinde restricțiile) .Sincer nu pot sa cred ca asa se extinde o lege si ca de fapt e îndreptata împotriva penalilor. Dragnea nu inițiază nici o modificare legislativa care sa il pună in situații dificile fata de opinia publica.
2. CCR poate suspenda subtil legea pe motiv ca nu avem o perioada de interdicție in funcțiile publice din guvern a celor cu dosar penal.
3. Legea suspendata/anulata e retrimisa la parlament, cu niște explicații in motivație favorabile unora.
4. In timp ce legea așteaptă o noua forma se creează un vid care nu interzice numirea lui Dragnea ca premier.
5. Nu cred ca s-ar fi dat drumul acestui tăvălug fără sa existe o urma de încredere ca CCR nu va face jocul majorității.
Atentie: Art.147 alin.(1) din Constituţie stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”
Tin sa menționez faptul ca nu am studii juridice si nu exclud posibilitatea ca nu postul de PM sa fie vizat de grupurile de interese (false-flag). S-ar putea ca scopul sa fie altul, iar Ciorbea sa deschidă aceasta cutie a Pandorei pentru a crea, intenționat, neliniște in 'piețe'. Daca legea va evolua in direcția buna atunci ne-am înșelat cu toții si Ciorbea face un joc corect la comanda, cel mai probabil, lui Klaus, iar PSD a intrat in capcana fără sa vrea.

Dar stau si ma întreb dacă nu era mai ușor ca Parlamentul sa ia legea si sa o extinda in ideea ca scopul este unul nobil si nu 'penal'. Rezultatul era același, câștigam timp si nervi prin neimplicarea AP si CCR. Desigur ca era mai ușor si mai logic, dar preferam sa mergem pe ideea ca DRUMUL SPRE IAD E PAVAT, UNEORI, CU INTENȚII BUNE! Din pacate aceasta zicala se pare ca se potrivește exact la situația de azi.

Sper ca PNL sa propună un proiect de modificare a legii actuale prin care sa rezolve si problemele ridicate de Dragnea, referitor la neconstituționalitatea ei si in sensul extinderii ei (conform intenției exprimate de AP). Astfel CCR poate sa amane un verdict pana la finalizarea dezbaterii in Parlament. PSD va fi forțat sa o aprobe in sensul extinderii ei sau va pierde la capitolele credibilitate si moralitate.

Imi permit sa rămân naiv si sa mai sper ca aceste presimțiri sunt un vis urat si inconștient!

Sa fiti iubiti!

joi, 15 decembrie 2016

Război in Siria.... Romania tu ce faci? FOTO cutremuratoare

Război in Siria....
Romania tu ce faci? Oare dacă am fi si noi in aceeași situație pe cine am da vina? Ce salvatori am aștepta?
Nu știu sigur ce poate face Romania dar nu cred ca face tot ce ar putea. Astăzi mor copii zi de zi. Aveți aici imagini ale unui oraș de peste 2 milioane de locuitori înainte de război. E foarte ușor sa dam vina refugiații din Siria ca vin in Europa. Cred ca e mai sănătos sa ii lăsam sa traiască la ei acasă si comunitatea internaționala sa termine cu războiul de acolo. Cred ca e mult mai ieftin sa oprești războiul si sa reconstruiești tara dintr-un fond de solidaritate international decât sa te plângi de costurile pe care Uniunea Europeana le cheltuie direct si indirect. Astăzi asistam la nenumărate stiri cum spitale pline de copii sunt bombardate de toată lumea si cum organizațiile internaționale de profil nu pot intervenii pentru a salva sute de mii de oameni din zona conflictului. Cred ca situația din Siria devine încet, încet, rușinea noastră contemporana.
Aveți aici o colecție cu 20 de poze pe timp de pace si din timpul războiului:






















(sursa foto articol) Astazi http://www.boredpanda.com/before-after-war-photos-aleppo-syria/

https://www.facebook.com/savethechildren/photos/a.165838531596.119874.8047221596/10154689613486597/?type=3&theater


While civilians were dying in east Aleppo, the UN held an emergency meeting on Syria.
This is what the U.S. Ambassador had to say:



https://www.facebook.com/ajplusenglish/videos/859539440854231/?pnref=story

Sa fiti iubiti!

marți, 29 noiembrie 2016

In prag de 1 Decembrie, personal nu ma mai identific cu Imnul de Stat. Imi doresc o națiune mandra si nu o victima a istoriei!

 'Credeți ca autorul Anton Pann și compozitorul Andrei Mureșanu s-ar supăra pe Vasile Alecsandri și pe George Enescu ca le înlocuiesc imnul de azi?



Am o dorința cu tot respectul fata de imnul național de azi, de autorul lui si de muzica compusa pentru el sa se schimbe într-o buna zi și el. Chiar nu mai vreau sa ma identific cu un popor care:
" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-închine și cruzii tăi dușmani........."

Scurt istoric:

"Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848." ( https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne! )



Chiar nu mai vreau sa plângem și sa ne plângem, vreau sa fim un popor mândru ca suntem romani și sa stam demni și drepți ca brazii în Europa și în lume:

Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!


Acest imn este tot al României și a fost folosit pana la venirea comuniștilor și nu avem de ce sa ne cramponam în apărarea imnului actual. Imnul de azi a fost folosit mult mai putin timp decât cel din timpul monarhiei.
Ca un scurt istoric:
 În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România, în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I. Imnul a fost preluat și inclus de George Enescu la sfârșitul lucrării sale „Poema Română”. https://ro.wikipedia.org/wiki/Imnul_Regal )

La încheiere i-as întreba pe cei pe care v-am supărat ca am propus revenirea la imnul național de pe timpul Regatului României : 'Credeți ca autorul Anton Pann și compozitorul Andrei Mureșanu s-ar supăra pe Vasile Alecsandri și pe George Enescu ca le înlocuiesc imnul de azi?

Istoria imnurilor naționale ale României:
StemaCuza2.jpg Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884)
 22 ani
Kingdom of Romania - Big CoA.svg Trăiască Regele (1884-1948)
 64 ani
 Coat of arms of the Popular Republic of Romania (1948-1952).svg Zdrobite cătușe (1948-1953)
 5 ani
Coat of arms of the Popular Republic of Romania (1952-1965).svg Te slăvim, Românie! (1953-1977)
24 ani
Coat of arms of the Socialist Republic of Romania.svg Trei culori (1977-1989)
12 ani
Coat of arms of Romania.svg Deșteaptă-te, române! (1989-prezent)
  26 ani

(https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne! )

Sunt de acord cu gândirea lui Adrei Plesu, din articolul postat mai jos, referitor la imnul actual, dar din fericire nu e nevoie sa cautam alte imnuri pentru ca avem un imn al unei perioade glorioase, si anume IMNUL REGAL:
"

Psihologia imnului național

„Deşteaptă-te române!“ şi-a avut vremea şi rostul lui. De necontestat. S-a cîntat, mobilizator, la 1848, la 1877, în timpul celor două războaie mondiale, la Braşov în 1987 şi la Revoluţie, în decembrie 1989. Nu se pune problema să uităm melodia, vorbele şi istoria lor. Cu atît mai puţin să le batjocorim. Dar avem voie să ne punem unele întrebări cu privire la calitatea de „imn naţional“ a acestui respectabil cîntec. Este el funcţional în această calitate? Poate el avea un efect benefic asupra celor care îl cîntă şi care îl ascultă? Şi în ce măsură este el, astăzi, reprezentativ pentru ţară? Răspunsul meu este negativ. Sînt de părere că textul imnului nostru este vetust (inactual), nevrotic, autodenigrator, funebru. 
Nu pledez pentru tonul triumfalist, pentru optimismul factice al versiunilor ideologice de dinainte de 1989. Dar e un fapt că, imediat după 1948, am avut o evoluţie tristă susţinută de imnuri glorioase, în vreme ce acum, cînd ne străduim să evoluăm spre o lume mai bine aşezată, am decis să fredonăm, zilnic, un marş al dezastrului. Imnul dintre 1948 şi 1953 (pe versuri de Aurel Baranga) vorbea şi el de „cătuşe“, de stăvilare „putrede“, dar măcar le invoca la timpul trecut. Prevala îndemnul (ipocrit, desigur) la „unire, pace şi muncă“. Imnul de după 1953 (scris de Eugen Frunză şi Dan Deşliu) vorbea despre o patrie „puternică, liberă, pe soartă stăpînă“ şi despre un „jug al trecutului“ care a fost „zdrobit“. Nu mai vorbesc de „Trăiască Regele“, imnul instituit în 1884, în care România e zugrăvită ca un „rai vesel pămîntesc“. 
Prin contrast, „Deşteaptă-te române!“ descrie un neam aflat în stare comatoasă („somnul cel de moarte“), asuprit constant, pînă la anihilare, de tirani barbari şi duşmani cruzi. În trei din cele patru strofe cîntate în mod oficial, cuvîntul „moarte“ e nelipsit. În celelalte strofe se enumeră, amar, „plăgi fatale“, „intrigă“, „viclene uneltiri“, „a pizmei răutate“, „un jug din seculi“ pe care îl purtăm „ca vitele“ şi alte asemenea orori, de care trebuie să scăpăm, „cu braţele armate“, „acum ori niciodată“. Mai aflăm, că nişte „cruzi“ vor să ne fure pînă şi limba. Ceva ultimativ, de o nemiloasă urgenţă, trebuie întreprins, dacă nu vrem să rămînem „sclavi“ pe pămîntul propriu. Cine nu se conformează „de fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă“. Ni se sugerează şi un sumar, dar drastic program de politică externă: trebuie să strigăm „în lumea largă că Dunărea-i furată“ şi „să dăm dovezi la lume“ că ne tragem din romani. Textul merge pînă acolo încît ne cere să sărim asupra duşmanilor „ca lupii-n stîne“, metaforă stranie pentru un popor de ciobani mioritici, prieteni „tradiţionali“ ai mioarelor, şi nu ai devoratorilor lor… 
Ei bine, vrem cu adevărat ca dispoziţia fiecărei zile a copiilor noştri să stea sub semnul acestei depresii naţionale? Să-i punem să cînte zilnic un imn al disperării mocnite, al unei mobilizări patetice „în ceasul al doisprezecelea“, al unui destin care seamănă cu iadul pe pămînt? Căci, deşi are aerul unui cîntec de goarnă care sună adunarea, imnul nostru pare, mai curînd, un mod de a conjura la supravieţuire un muribund. S-ar zice că e destinat să fie intonat nu la demne împrejurări festive, nu în momentele de cumpănă ale unui popor de oameni întregi, ci în sala de reanimare, pe post de maslu. 
Nu pretind că asemenea imnuri, cu un pronunţat conţinut de obidă naţională, nu există şi în alte ţări. „Marseieza“ nu e nici ea o melodie campestră. Despre „trezire“ se vorbeşte şi în imnul Italiei, dar despre o trezire deja consumată, nu despre o trezire dorită patetic pentru o populaţie cataleptică. Din imnurile pe care le-am frunzărit, unul singur, cel al Slovaciei, cere un fulger providenţial care să trezească poporul adormit. În rest, avem de-a face, preponderent, cu texte tonice, încrezătoare, care respectă sensul originar al termenului „imn“: cîntec de laudă. Imnul german clamează dorinţa de „unitate, dreptate şi libertate“ a patriei (căreia i se urează o veşnică înflorire). Imnul maghiar e un fel de rugăciune către Dumnezeu (Doamne, binecuvîntează pe maghiari cu voie bună şi belşug…“) şi admite – lucru puţin obişnuit – că greutăţile istorice la care a fost supusă naţia se datorează propriilor păcate. (În paranteză fie spus, există o amuzantă asemănare între imnul maghiar şi cel românesc: amîndouă îl evocă pe Matei Corvin ca reper naţional…) În imnul norvegian sau în cel bulgar, se vorbeşte cu mîndrie despre frumuseţile pămîntului natal. Una peste alta, imnul nostru este, prin comparaţie, dintre cele mai întunecate şi descurajante. Mizează, plîngăcios, pe victimizare, lamentaţie şi adversitate generală. Asta într-o ţară preluată de curînd în Uniunea Europeană, al cărei imn e o odă închinată bucuriei. N-ar fi de dorit să mai domolim un pic apetenţa autohtonă pentru „jale“? Nu ne-ar sta mai bine ceva calm viril, un minim surîs, o igienică încredere în înzestrările şi norocul propriu? N-ar fi preferabil să ne începem zilele într-o dispoziţie ceva mai senină? "
Aparut in Dilema veche, nr. 397, 22-28 septembrie 2011 "  

Sa fiti iubiti!

Căsătoria este o taina sfânta si nu o problema minoritar sexuala! De ce sa dărâmam biserica?

Azi La CCR, in Romania, ne punem întrebarea dacă un cuplu gay va primi sau nu dreptul de căsătorie in Romania. Vom vedea dacă statul nu va tine cont de religia crestina a acestui popor care nu accepta aceste fapte, mergând peste dorința noastră, a celor 3 milioane de semnatari ai petiției pentru familia tradiționala, dintre un bărbat si o femeie. Căsătoria e o taina prin care se primește spiritul(duhul) sfant la fel ca botezul, preoția, maslul etc. Căsătoria la biserica si jurămintele spuse atunci ar trebui sa fie mai importante decât acel act de la primarie.
Desi de multe ori am condamnat abuzurile unor clerici ai bisericii m-a deranjat tot timpul când biserica crestina a fost pusa la zid si acuzata la modul general. De bine de rău in biserica nu am auzit decât învățătura iubirii fata de aproape si nicidecum ura fata de cei diferiți. Încerc sa fiu tolerant si sa cred ca unele persoane, diferite noua, suferă de un fel de boala, o boala emoționala, si trebuie ajutați. Unii spun ca noi nu suntem normali si ca a fi gay e foarte normal si natural, inclusiv in regnul animal.
Antonio Gramsci, ideologul comunist italian a zis: „nu veți băga comunismul în Occident atâta timp cât muncitorul occidental are suflet creștin.” In ultima vreme atacurile asupra bisericii au venit fluviu iar toleranta fata de 'minorități sexuale' e in floare si creste in general in sufletul unor rebeli sentimentali. Din fericire iubirea nu ti-o poate lua nimeni, din fericire iubirea nu înseamna sex. Daca creștinismul e religia iubirii iar Isus ne-a învățat sa ne iubim aproapele ca pe noi înșine astăzi atacurile împotriva ei sunt mai diverse ca niciodata.
'Banul' stie ca nu va subjuga o populație atata timp cat are valori deasupra lui, cum ar fi credințele religioase, dușmanii militari încearcă dezbinarea unui neam prin amplificarea diferențelor dintre noi, iar teroriștii încearcă înfricoșarea celor fără credința in bine. Din pacate cred ca marile puteri nu au cu adevarat nici un Dumnezeu in raportul cu Romania. Cred ca astăzi 'banul' e cel care dictează si care va încerca prin orice mijloace sa atace biserica, iar terorismul e o problema minora (statistic vorbind) si e folosit pentru a renunța de buna voie la drepturile cetățenești, sau pentru a justifica rănirea altora.
Știu ca sunt conservator, știu ca nu sunt 'cool', știu ca sunt un visător, dar cel putin cred ca am dreptul sa spun ce gândesc fără a fi 'politically correct'. Este extraordinar de trist cum in numele tolerantei s-au făcut atâtea abuzuri fata de majorități.
Traiască Regele! Nihil Sine Deo! Noi, monarhiștii din Romania, respectam si credem in deviza Casei Regale Romane: Nimic Fara Dumnezeu! Noi, monarhiștii din Romania, susținem familia tradiționala si credinta crestina ca leagăn al civilizației trecute,actuale si viitoare din Romania.

Sa fiți iubiți!