“Restituirea proprietăţilor greco-catolice confiscate de către guvernul comunist în 1948 (şi transferate Bisericii Ortodoxe Române) rămâne încă o problemă. Biserica Greco-Catolică a fost singura confesiune declarată ilegitimă de regimul comunist şi ale cărei biserici au fost confiscate şi date unei alte confesiuni, Biserica Ortodoxă” – se arată în al doilea paragraf al Raportului despre Libertatea Religioasă în România, pe anul 2009, realizat de biroul pentru democraţie al Departamentului de Stat al SUA. “Guvernul SUA a discutat despre libertatea religioasă cu guvernul (României) ca parte a politicii sale generale de promovare a drepturilor omului. Ambasada continuă să-şi manifeste îngrijorarea în faţa oficialilor cu privire la eşecul guvernului în a asigura restituirea deplină a proprietăţilor religioase, inclusiv a bisericilor greco-catolice”.
Ca şi în ceilalţi ani, raportul constată faptul că “Biserica Ortodoxă îşi foloseşte adesea influenţa pentru a exercita presiuni asupra grupurilor mici şi asupra oficialilor guvernamentali pentru interesul propriu”. Sunt amintite şi cazuri concrete: “în Peşteana, comunitatea greco-catolică înfiinţată în 2005 continuă să se confrunte cu discriminări şi hărţuiri. Tensiunile continuă şi din cauza refuzului Bisericii Ortodoxe de a se supune unei decizii judecătoreşti ce permite greco-catolicilor să aibă acces la cimitirul din localitate. După un an de obstrucţionare, autorităţile locale şi-au dat acceptul pentru construirea unei biserici greco-catolice, iar temelia noii biserici a fost sfinţită la 14 octombrie 2007. Autorităţile de stat nu au răspuns plângerilor greco-catolicilor privind restituirea proprietăţilor sau atitudinile discriminatorii ale oficialilor locali.”
“Guvernul continuă să evite adoptarea unei legislaţii privitoare la restituirea bisericilor greco-catolice de către Biserica Ortodoxă, care le-a primit de la statul comunist în 1948. Biserica Greco-Catolică a primit de la Biserica Ortodoxă, fie prin negocieri, fie prin tribunale, mai puţin de 200 din cele 2.600 de biserici şi mănăstiri deţinute în 1948. în perioada acoperită de raport, Biserica Greco-Catolică a primit doar trei biserici de la Biserica Ortodoxă. [...] Tribunalele întârzie audierea multor cauze depuse de Biserica Greco-Catolică, iar procesele sunt adesea întârziate de recursurile cerute de Biserica Ortodoxă. De exemplu, în Şişeşti, Maramureş, un proces pentru o fostă biserică greco-catolică durează de 16 ani. Dar Biserica Greco-Catolică a primit un număr mare de decizii pozitive din partea curţilor de apel”.
“Biserica Greco-Catolică nu a primit Catedrala din Gherla, judeţul Cluj, pe care fostul Patriarh ortodox a promis să o restituie în 2005. în ciuda dorinţei declarate de dialog, Biserica Ortodoxă continuă demolarea de biserici greco-catolice – unele chiar declarate monumente istorice – în cel puţin zece localităţi, jumătate dintre ele în judeţul Cluj. Autorităţile nu au reacţionat la plângerile greco-catolicilor despre dărâmarea bisericii greco-catolice din Ţaga, Cluj, în 2006, şi a bisericii greco-catolice din secolul XVIII din Badon, Sălaj, în aprilie 2007. La 8 mai 2008, Biserica Ortodoxă a început demolarea unei alte biserici greco-catolice din secolul XVIII, în Ungheni, judeţul Mureş, unde Biserica Ortodoxă a început construcţia unei noi biserici în jurul bisericii greco-catolice, înconjurând în întregime biserica istorică greco-catolică. în Salonta, Bihor, Biserica Ortodoxă construieşte, de asemenea, o nouă biserică în jurul uneia greco-catolice vechi, pe care refuză să o restituie”.
“în Nicula, judeţul Cluj, Biserica Ortodoxă continuă construcţia care deteriorează vechea biserică greco-catolică a mănăstirii istorice de la Nicula, în ciuda unui ordin de suspendare a oricăror lucrări. O decizie în procesul care se derulează foarte lent privind posesia mănăstirii aşteaptă încă să fie luată. Cazuri similare sunt raportate la Orăştie, Hunedoara, şi la Iara, Cluj, unde Biserica Ortodoxă continuă să-şi construiască biserici lângă fostele biserici greco-catolice, probabil cu intenţia demolării în cele din urmă a acestora. De-a lungul anilor, Biserica Ortodoxă a respins în mod repetat cererile greco-catolicilor pentru slujirea alternativă în peste 230 de localităţi”.
Raportul mai constată că, “în perioada acoperită, Biserica Ortodoxă a crescut presiunea asupra parlamentarilor pentru sprijinirea unui proiect de lege care stipulează că restituirea pământurilor şi proprietăţilor trebuie făcută în directă proporţionalitate cu numărul credincioşilor – o lege care, de fapt, ar legitima în mare măsură decizia comuniştilor de a da proprietăţile greco-catolice Bisericii Ortodoxe. Proiectul de lege a rămas în dezbatere în Parlament”. De asemenea, este reamintită, ca şi în alte rapoarte, “tehnica” ortodocşilor în localităţile cu două biserici – dintre care una fostă greco-catolică – şi unde există un singur preot ortodox: “Biserica Ortodoxă apelează frecvent la unul dintre următoarele trei scenarii – alternează serviciile religioase între cele două locaţii; ţine biserica ortodoxă închisă şi îşi desfăşoară slujbele în biserica greco-catolică; înfiinţează o a doua parohie în localitate, uneori împărţind parohia ortodoxă existentă. în perioada acoperită de raport, peste 20 de biserici foste greco-catolice rămăseseră închise, în timp ce greco-catolicii îşi desfăşoară serviciile religioase în peste 150 de locuri necorespunzătoare (case ale credincioşilor, case de cultură, alte locaţii)"
Am un mesaj solemn pentru Biserica Ortodoxa din Romania:
Domnilor slujitori ai Bisericii Ortodoxe Romane va reamintesc ca dreptatea este in ceruri si nu in judecata voastra. Iar cei care pacatuiesc in cunostinta de cauza vor plati scump si drept. Dar slujitorii Domnului vor plati inzecit, pentru ca ei sunt reprezentatii Domnului dupa primirea tainei preotiei. Orice stapan ar fi furios pe slujitorii netrebnici!
